Unfinishted

Dupa al treilea ceas de cand vorbeam despre iluzii l-am vazut cum se opreste si ma priveste fix. Am crezut ca fusese lovit de inspiratie si imediat ne va dezvalui ceva genial. Dupa cinci minute mi-am pierdut rabdarea, iar dupa o jumate de ora am hotarat ca e timpul sa bem o cafea. Mirosul licorii nici nu-l atinge, e pierdut in transa, iar ochii-i mari si negri se pregatesc sa zboare de pe fata impietrita. Bunul sau prieten din copilarie sta chircit pe podea si-i pandeste revenirea. Fata cu care a venit se plimba distrata si soarbe din paharul de martini. In coltul opus, langa un cos de nuile si o sticla goala de vin, femeia roscata, al carui nume nu-l stie nimeni, deseneaza ingeri din rotocoale de fum. Nimeni nu indrazneste sa tulbure transa celui pe care il stiu ca maestru si indrumator. Mi se increteste pielea de frig. Singura care observa e roscata si-mi imprumuta cardiganul ei negru...Fugi, imi sopteste si se retrage in graba...Fugi!