miercuri, 25 noiembrie 2009
Impas
Mi s-au oprit gandurile. Le imboldesc de la spate sa depaseasca blocajul, dar indaratnicele nu ma asculta. Si stau, ma uit cum ploua, ma topesc incet si deivn lacrima. Interesant. Niciodata pana acuma, nu m-am intrebat ce simte o lacrima cand curge pe obraz...Ce il determina pe om sa se indragosteasca sau de ce ploaia cade din cer pe pamnat si nu invers....Dar cum gandurile imi sunt in greva nu pot cerceta.....Si in definitiv..... Mai bine sa ploua sa fiu lacrima, sa nu gandesc, doar sa simt cum ma preling pe un obraz pudrat si cred ca sunt balerina, iar durerea nu imi e durere, ci dans...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)

Un comentariu:
balerina, lacrima, ploaia, vaca si baletu etc sunt forme telurice, inchei citatul ale aceleiasi senzatii...cea de iubire maxima, adica exact cea pe care o simt eu pentru tine cand te apuca pledoariile despre cuiul cracanat si genunchii de broasca......
in definitiv toti murim......singura chestie care ne diferentiaza e cum am trait.....asadar draga mea prietena, lasa necrologurile( i am not sure de acest cuvant) pentru foaia sobocsag si scoate-ti antenele luminoase catre viata!!!
Trimiteți un comentariu